1. Întocmirea şi conţinutul planurilor cadastrale şi a registrelor cadastrale

Lucrările de cadastru funciar general se organizează pe teritorii administrativ-cadastrale şi cuprind un ansamblu de operaţiuni cadastrale prin care se asigură identificarea, delimitarea, măsurarea şi evaluarea imobilelor funciare, ce sunt nominalizate pe teren şi pe planurile cadastrale.
Planul cadastral este un document tehnic de bază al cadastrului, care conţine reprezentarea grafică la scările 1:500, 1:1000, 1:2000, 1:5000 şi 1:10000 a tuturor parcelelor, cu toate datele şi codurile cadastrale ale acestora, dintr-un teritoriu administrativ.
Funcţia cadastrului general ca sursă primară de date topo-cadastrale, presupune atât efectuarea de măsurători pe teren, cât şi evidenţierea lor sub formă numerică sau grafică în registre şi planuri cadastrale.

Downloaded a total of 1579 times

Administraţia publică reprezintă o “mare afacere publică “, în care suntem cu toţii implicaţi în calitatea noastră de cetăţeni şi, ca urmare, este necesar să nu rămânem pasivi la lucrurile care ne privesc şi pe care le putem schimba sau îmbunătăţi în mod direct sau indirect. Acest proiect “Administraţia Viitorului “ este o şansă pentru mine de a-mi exprima părerea şi am convingerea că cel puţin una din propunerile mele va avea aplicabilitate în viitorul apropiat.
Conform Constituţiei României, art. 119 “administraţia publică din unităţile administrativ-teritoriale se întemeiază pe principiul autonomiei locale şi pe cel al descentralizării serviciilor publice “. Principiul autonomiei locale are în vedere organizarea şi funcţionarea administraţiei publice locale pornind de la “dreptul şi capacitatea efectivă a autorităţilor administraţiei publice locale, de a rezolva şi gestiona în nume propriu şi sub responsabilitatea lor, o parte importantă a treburilor publice, în folosul colectivităţilor locale pe care le reprezintă “, autorităţile administraţiei centrale, potrivit principiului subsidiarităţii, intervenind dacă şi în măsura în care obiectivele acţiunii nu pot fi realizate de autorităţile locale.

Downloaded a total of 1407 times

1. Continutul resurselor financiare publice si alocarea acestora
Intr-o economie moderna, de regula, necesarul de resurse depaseste posibilitatile de procurare a acestora. De asemenea, in timp ce resursele au un caracter limitat, cererea de resurse inregistreaza o tendinta de crestere continua.
Resursele, ca elemente ale bogatiei unei natiuni, include in structura lor, alaturi de resursele materiale, umane, informationale, valutare, si resursele financiare
Resursele financiare reprezinta totalitatea mijloacelor banesti necesare realizarii obiectivelor economico-sociale intr-o anumitã perioada de timp.
La nivel national, resursele financiare includ:
• resursele financiare ale autoritatilor si institutiilor publice;
• resursele financiare ale unitatilor publice si private;
• resursele financiare ale organizatiilor fara scop lucrativ;
• resursele financiare ale populatiei.
Intre resursele financiare ale societãtii si resursele financiare publice exista un raport ca de la intreg la parte, deoarece resursele financiare ale societatii au o sfera de cuprindere mult mai larga.
Alaturi de resursele financiare publice, resursele financiare ale societatii include si resursele financiare private.

Downloaded a total of 775 times

Max Weber a fost fondatorul administraţiei moderne care s-a dezvoltat mai întâi în Europa Occidentală. Dezvoltarea funcţionarilor de carieră şi a structurii administraţiei a fost posibilă datorită existenţei unei autorităţi centrale suficient de puternică. Monarhii aveau nevoie de aceşti funcţionari pentru a-şi administra domeniul, iar prin intermediul autorităţii înlocuiesc astfel puterea nobililor locali. Astfel de evoluţii au avut loc cu precădere în monarhiile absolutiste din Europa Occidentală, monarhii ce erau caracterizate de dezvoltare continuă, de structuri militare şi administrative centrale, dezvoltare care până la urmă a însemnat o acumulare de putere la nivel central. Această acumulare de putere s-a produs în detrimentul vechilor centre de putere din Evul Mediu.
În Franţa o administraţie centrală efectivă a fost introdusă la începutul secolului al XVII-lea de către cardinalii Richelieu şi Mazarin. Aceştia au introdus o serie de reprezentanţi permanenţi numiţi intendenţi şi care pe măsura creşterii prerogativelor cu care au fost înzestraţi au devenit adevăraţi administratori. Astfel la mijlocul secolului al XVII-lea aceşti administratori vizau, supuneau şi colectau taxele, organele poliţiei locale, păstrarea ordinii şi conducerea sistemului judiciar.

Downloaded a total of 134 times

1. CORUPŢIA

Au trecut 10 ani de la schimbarea radicală a sistemului social din România şi când citeşti oricare din marile cotidiene centrale găseşti două elemente omniprezente: reclamele la telefoanele erotice şi cel puţin un articol pe zi, care să trateze un caz de corupţie, la nivel înalt, din aproape toate domeniile din societatea românească.

1.1. Corupţia socială, politică şi economico-financiară
Bertram Spector (Management Systems International) a prezentat în luna Ianuarie a acestui an rezultatele unei cercetări efectuate anul trecut de United States Information Service Romania, pentru a afla percepţia subiecţilor despre gradul de corupţie existent în diverse instituţii. Rezultatele acestei cercetări arată că, potrivit percepţiei celor chestionaţi, nivelul cel mai mare de corupţie îl înregistrează Parlamentul şi Executivul, urmat de mediul de afaceri, Agenţia de Privatizare, administraţia locală, Poliţie, spitale, etc. În cadrul aceleiaşi cercetări se arata că peste 60 la sută dintre subiecţi consideră că cea mai mare parte dintre funcţionari accepta mită.[10]
Dealtfel este recunoscut chiar şi de parlamentari faptul că “situaţia grea economică, financiară şi socială este generată de legătura foarte strânsă dintre politică şi corupţie (privită ca opusul moralei)” ( Paula Ivănescu, deputat PD de Prahova).[11]

Downloaded a total of 2353 times

Dincolo de dezbaterile clasice referitoare la evolutia sistemelor administrative, modelelor de organizare si probleme ale rationalitatii limitate intreaga dezbatere moderna asupra reformei administrative se bazeaza pe termeni noi, deosebit de interesanti precum reinventarea guvernamintului sau noul management public(NMP).
Ideea “reinventarii guvernamintului” s-a manifestat atit in Statele Unite cit si in Europa; asa cum remarcau Osborne si Gaebler, aparitia unui guvernamint antreprenorial” constituie o evolutie inevitabila:” guvern dupa guvern si sistem public dupa sistem public, reinventarea este singura optiune posibila”. Noile abordari in materie de management public sint descrise ca o “ modernizare” a organizatiilor publice:” guvernele din tarile cele mai dezvoltate sint pe cale a reconsidera sau revedea ipotezele fundamentale in ceea ce priveste sectorul public/ privat” Putem vorbi din acest punct de vedere de descoperirea unui “nou model” in ceea ce priveste sectorul public, un model de “managerialism” care se distinge de administratia birocratica traditionala. Principalele componente ale noii tendinte se refera in principal la:

Downloaded a total of 140 times

Doctrina occidentala utilizeaza expresia de “executiv” pentru a evoca generic pe cei doi sefi ai “puterii executive”, pe ministri si alti demnitari, rolul constitutional al acestor autoritati publice neputand fi redus la clasica functie a executivului, adica numai la aplicarea legilor, intrucat activitatea administratiei publice este o specie a activitatii publice.
O departajare a atributiilor preponderent politice de cele preponderent administrative este imposibila fara un tablou constitutional al acestora, astfel ca atat seful statului, cat si guvernul, in calitate de “sefi” ai structurilor administratiei publice realizeaza legatura dintre politic si activitatea concreta de aplicare a legii, fie prin stabilirea unor norme subsecvente, fie prin prestarea serviciilor publice, in limitele legii.
In functie de regimul politic al unui stat, dar si de forma de guvernamant, dispozitiile constitutionale consacra diferite principii pe baza carora sunt delimitate notiunile de putere executiva si administratie publica de notiunile de autoritate publica si serviciu public.

Downloaded a total of 851 times

1. Sfera de cuprindere a noţunii de administraţie publică

Activitatea executivă (constând în organizarea executării şi executarea în concret a
actelor normative) este realizată de un sistem de organe ce portă denumirea de organe executive. Totalitatea acestor organe ce exercită atribuţii executive formează puterea executivă, alături de celelalte două puteri organizate în stat : legiuitoare şi judecătorească.
După criteriul competenţei materiale, organele executive se clasifică în organe cu competenţă generală şi organe de specialitate, iar după din punctul de vedere al competenţei teritoriale distingem între organele centrale şi locale.

2. Distincţia dintre administraţia publică centrală si administraţia
publică locală.

Distincţia dintre Administraţia publică centrală şi cea locală are la bază utilizarea maimultor criterii cumulative. Ele au în vedere competenţa teritorială şi materială a organelor ce compun administraţia publică şi natura interesului pe care il promovează. Astfel, administraţia publică centrala îşi exercită competenţa teritorială la nivelul întregului teritoriu naţional, iar cea locală doar la nivelul unităţilor administrativ teritoriale în care au fost alese autorităţile respective. Pe de altă parte, organele ce compun administraţia publică centrală dispun fie de competenţă materială generală – Guvernul, pe când autorităţiile locale au o competenţă materială ce se circumscrie în jurul realizării interesului local. Nu în primul rând, în timp ce administraţia centrală promovează interesul general – naţional , cea locală promovează înteresul localităţii respective.

Downloaded a total of 1142 times

Dreptul în general se grupează pe ramuri distincte în funcţie de obiectul de reglementare. Studiul administraţiei publice ca si dreptul administrativ de altfel ocupă ocupă un loc primordial în studiul dreptului.
Întelegerea şi cunoaşterea ştiinţifică a oricărei materii este înlesnită de identificarea noţiunilor de bază, prin acesta putându-se descoperi esenţa fenomenului cercetat.
Având în vedere importanţa deosebită pe care o ridică fenomenul administrativ ăn ţara noastră, în urma evenimentelor din 1989, am găsit necesară abordarea temei de faţă, ‘Procedura contenciosului administrativ conform Legii nr. 29 din 7.11.1990’, pornind de la actualitatea sa şi de la faptul că actuala Constituţie a României (aprobată la 21.11.1991) prevede prin drepturile şi libertaţile fundamentale ale cetăţenilor şi ‘dreptul persoanei vătămate de o autoritate administrativă’. Astfel articolul 48 din Constituţie statuează: ’Persoana vătămată într-un drept al său de o autoritate publică printr-un act administrativ sau prin nesoluţionarea în termenul legal a unei cereri, este îndreptăţită să obţină recunoaşterea dreptului pretins, anularea actului şi repararea pagubei. Condiţiile şi limitele exercitării acestui drept se stbilesc prin lege organică.’

Downloaded a total of 143 times

Continutul cheltuielilor publice

Prin cheltuiele publice statul acopera necesitatile publice de bunuri si servicii considerate prioritare in fiecare perioada. Cheltuielile publice exprima relatii economico – sociale in forma baneasca care se manifesta intre stat, pe de o parte, si persoane fizice si juridice, pe de alta parte, cu ocazia repartizarii si utilizarii resurselor financiare ale statului, in scopul indeplinirii functiilor acestuia. Continutul econ al cheltuielilor publice se afla in stransa legatura cu destinatia lor, unele cheltuieli publice exprimand un consum definitiv de produs intern brut, iar altele o avansare de produs intern brut.
Cheltuielile publice inglobeaza:
- cheltuieli publice efectuate de administratiile centrale de stat, din fondurile bugetare si extrabugetare;
- cheltuielilor colectivitatilor locale ale unitatilor administrativ teritoriale;
- cheltuielile organismelor internationale din resursele publice prelevate de la membri acestora;
- cheltuielile finantate din fondurile asigurarilor sociale de stat.

Downloaded a total of 2254 times