Agricultura reprezinta una dintre cele mai vechi forme de activitate umana si joaca un
rol vital in economia mondiala prin resursele economice asigurate.
Adevarul este ca astazi, ca si in alte perioade ale istoriei noastre, agriculturii ii revine un
rol determinant in dezvoltarea economico-sociala a unei tari agrare si in dezvoltarea, prin
preluarea unor activitati din amontele si din avalul productiei agrare – in special, a fabricarii de
unelte si prelucrare a produselor de catre tarile puternic industrializate, dar care, din diverse
motive, nu au un potential agricol.
Este un lucru cert ca, inca de acum 8 – 10.000 ani i.Chr., civilizatiile din Extremul Orient
(China, India), din Orientul Mijlociu si apropiat (Mesopotamia, Persia, Fenicia), cele din nordul
Africii (egiptenii) sau din sudul Europei (Grecia antica, Roma), iar mai tarziu civilizatiile din
America precolumbiana (maya, incasa, azteca) au fost civilizatii agricole. Timp de milenii
agricultura, alaturi de cresterea animalelor, a constituit unica ocupatie a vechilor civilizatii. De-a
lungul timpului au existat o serie de momente cruciale privind evolutia, cele mai semnificative
fiind: domesticirea animalelor, inventarea rotii, folosirea fortei animale in cultura plantelor,
descoperirea irigatiilor, perfectionarea uneltelor si, mult mai recent, in epoca moderna, aparitia
masinilor, chimizarea, imbunatatirile funciare, iar acum implicarea stiintei (ingineria genetica si
biotehnologiile), ceea ce a facut ca agricultura sa constituie in prezent o ramura economica de
baza pentru unele regiuni sau state.

Downloaded a total of 1208 times

Una din ramurile de baza ale economiei, avand ca obiect cultura plantelor si
cresterea animalelor in vederea obtinerii unor produse alimentare si a unor materii prime,
este agricultura.
Din cele mai vechi timpuri aceasta a ocupat un loc extrem de important in activitatea
umana, mai ales la inceputurile dezvoltarii rasei omenesti, cand se numara printre putinele
mijloace de asigurare a necesarului alimentar, fiind, ca urmare, practicata in mai toate
zonele locuite de pe glob. Agricultura a luat amploare continuu de-a lungul timpului,
datorita mai multor cauze, una dintre ele fiind reprezentata de permanenta crestere
demografica de pe Terra – manifestata uneori prin reale explozii de populatie – influentand
direct proportional nevoile nutritionale ale locuitorilor planetei. O alta cauza care a
contribuit hotarator la evolutia acestui tip de activitate a fost si existenta unor civilizatii
preponderent agricole, de tipul celor din antichitate (China, India, Mesopotamia, Egipt,
Grecia, Imperiul Roman,etc), a caror subzistenta bazata aproape exclusiv pe rezultatele
obtinute din agricultura a condus inevitabil la cautarea de mijloace de perfectionare a
produselor avand utilitati multiple, nu numai alimentare, precum si de modalitati din ce in
ce mai avantajoase si economice de sporire a productivitatii agricole si de facilitare a
muncii in sine. Ca urmare a preocuparii continue a oamenilor in aceste directii s-a ajuns,
in timp, de la uneltele rudimentare ale epocii de piatra la utilajele foarte evoluate folosite
actualmente in majoritatea zonelor agrare de pe glob. Pe parcursul acestei traiectorii de
transformare si imbunatatire perpetua au existat cateva descoperiri realmente
revolutionare pentru vremurile respective: aparitia rotii, utilizarea animalelor ca forta de
munca, folosirea irigatiilor si ingrasamintelor pentru fertilizarea solului, dezvoltarea
permanenta a utilajelor, apoi, incepand cu modernismul, implicarea chimiei, aparitia
ingrasamintelor chimice, implicarea biotehnologiilor,etc. Ca urmare, multe tari din ziua de
azi continua sa pastreze agricultura ca ramura economica de baza, mai ales cele unde o
mare parte a populatiei este implicata in agricultura, si care beneficiaza si de importante
venituri comerciale de pe urma acestui domeniu.

Downloaded a total of 593 times

Regiunile agricole sunt spatii de o mare diversitate, in care se concentreaza activitatiile agricole. Ele respecta zonalitatea climatica latitudinala si etajarea latitudinala si poarta amprenta activitatiilor antropice care dau specificul acestor regiuni.
Printre principalele regiuni agricole ale Terrei se disting:

Regiunea agricola tropicala; este caracteristica zonelor calde cuprinse intre Ecuator si 30 latitudine nordica si sudica si concentreaza astazi 75% din populatia ocupata in agricultura mondiala. Caracteristicile esentiale sunt legate de fertilitatea redusa, fragilitatea solurilor si nivelul redus al inzestrarii tehnice.

Regiunea ecuatoriala, caracterizata prin temperaturi ridicate si precipitatii abundente, favorizeaza culturile de orez (2-3 recolte anual), porumb, nuci si ale unor plante tropicale de mare interes economic: palmierul de ulei, arborele de cauciuc, cocotierul, bananierul. In cazul regiunilor cu doua sezoane (unul ploios si altul secetos) se practica doua tipuri de culturi, adaptate regimului de precipitatii: de exemplu, in Asia de Est, cultura orezului in anotimpul umed si cea a porumbului in anotimpul secetos.
Alte culturi specifice acestei regiuni sunt: arborele de cafea, ceaiul, bumbacul, trestia de zahar s.a.
In regiunile tropicale aride se asociaza cultura irigata a cerealelor, a bumbacului sau a curmalelor cu cresterea animalelor (normandismul este frecvent).
Citeste tot articolul…

Agricultura

Agricultura a fost dintotdeauna si a ramas ocupatia cea ma pretuita de romani,desi,in general,solul Italiei nu era deosebit de productiv.
In timpurile vechi,cand inca mai predomina pastoritul,culturile agricole-limitate la suprafetele reduse-preferau meiul si o specie de grau rezistenta la terenurile prea umede,alacul,din a carui faina se faceau lipia si mamaliga.Se cultiva si orzul pentru care romanii n-aveau preferinta pe care o aveau grecii.Dintre leguminoase,mai intai a fost cultivat bobul..Tehniciile agricole introduse in Italia Centralade catre etrusci,au permis o mai buna exploatare a pamanturilor.
Cea mai rentabila ere cultura vitei-de-vie si a maslinului,ptr care aproape intreg teritoriul italiei prezenta conditii favorabile.Plinius cel Batran mantioneaza nu mai putin de 15 varietati de maslin cultivat in Italia.Uleiul de masline era folosit nu numai im alimentatie,ci si ptr iluminat,simai tarziu,pentru prepararea unguentelor si a parfumurilor.Cultura pomilor fructiferi era practicata atat pe micile propietati cat si in livezi.O idee despre stadiul dezvoltarii pomiculturii in sec 1 i.e.n ne-o putem face amintind ca in Italia erau cultivate nu mai putin de 30 de varietati de mar,41 de par,12 de prun,11 de nuc,9 de cires,18 de castan s.a.
Gama de zarzavaturi era foarte larga:aproape toate existente si azi pe pamantul italic.Dintre ciuperci romanii cansumau numai hribii si pe cele care la apreciu in mod deosebit-trufele.In centrul si sudul italiei se cultivau apoi flori in special ptr a extrage esente de parfumuri,precum si felurite plante aromantice,pe care le exportau pana in Egipt si chiar in China. Citeste tot articolul…

Factorii de vegetatie sunt elemente ale mediului naltural care intervin activ in viata plantelor. Cerintele plantelor fata de factorii de vegetatie variaza mult de la o specie la alta sau hibrid, precum si pe faze de vegetatie. In ultimul timp factorii de vegetatie sunt numiti tot mai frecvent si factorii econogici.
a. Lumina ca factor de vegetatie
Lumina aree un rol deosebit pentru viata plantelor. Prin lumina, energia soarelui se integreaza in planta sub forma de energie potentiala. Lumina conditioneaza desfasurarea procesului de fotosinteza, aparitia organelor florale, inflorirea, fructificare, rezzistenta la cadere. Energia luminoasa este absorbita de clorofila, care, prin procesul de fotosinteza, transforma bioxidul de carbon luat din frunze si apa absorbita de catre radacini, in monozaharide.
In procesul de fotosinteza este folosita numai 1-5% din cantitatea de energie luminoasa care vine de la soare variind in functie de speciesau hibrid cultivat.
Lumina influenteza viata plantelor prin intensitate, claitate si durata de iluminare.

Downloaded a total of 208 times

Semanatul este lucrarea agricola ce consta in introducerea in sol a semnitelor la adancimi corespunzatoare cerintelor agrobiologice impuse de fiecare cultura, uniform repartizate, acoperirea lor cu sol afanat si tastarea sau nivelarea solului, astfel incat sa se creeze conditii de incoltire a semintelor si dezvoltarea plantelor.
Pregatirea semintelor pentru semanat are ca scop asigurarea calitatii fizice si fiziologice superioare a semintelor. Principalele lucrari de pregatire, in functie de specificul fiecarei seminte sunt: uscarea, curatirea si sortarea, tratarea semintelor impotriva bolilor si daunatorilor, umectarea, preancoltirea, tratarea semintelor cu substante stimulatoare, scarificarea; granularea, drajarea, tratamentul cu Nitragin.
Atunci cand la recoltarea culturii semintele au o umiditate mai mare decat cea a pastrarii, se recurge la uscare. Se face prin mai multe metode: la soare, pe arie batatorita sau platforma betonata, sub soproane, in magazii sau cu ajutorul unor instalatii speciale.
Prin cuiratire se intelege indepartarea impuritatilor, iar prin sortare, separarea semintelor pe categorii dupa forma, marime si greutate. Curatirea si sortarea semintelor se realizeaza concomitent, cu diferite masini cum sunt: vanturatoarea, triorul, selectorul. Sortarea are importanta si pentru faptul ca masinile de semnatat lucreaza mai bine cu o samanta uniforma iar plantele vor raspandi si se vor dezvolta mai uniform.

Downloaded a total of 853 times

Prin asolament se intelege repartitia diferitelor culturi pe sole, intr-o exploratie agricola iar succesiunea lor in timp si in ciclul stabilit se numeste rotatie.
Asolamentele pot fi clasificate din mai multe puncte de vedere, cum ar fi: dupa numarul de sole, dupa structura culturilor si locul lor in exploratie, dupa productia principala (culturi pentru boabe, furajere, tehnice, legumicole etc). Niciunul din criteriile prezentate mai sus nu este riguror, multe grupe de asolamente avand caractere comune. Consideram mai potrivita clasificarea care are la baza structura culturilor ca un criteriu principal. Din acest punct de vedere pot fi: asolamente pentru cultura mare (asolamente agricole), furajere, legumicole, mixte.
Asolamentele agricole: Sunt cele care cuprind plante din cultura mare. In functie de ponderea diferitelor plante sau grupe de plante, acestea pot fi: asolamente cu cereale paioase si prasitoare; cu prasitoare si cereale paioase; cu ierburi perene; cu sola saritoare amelioratoare etc.
Exemple de rotatii pentru cateva asolamente agricole in zona de sud a tarii:
Rotatie de 2 ani:
1. cereale de toamna;
2. prasitoare

Downloaded a total of 241 times

CRESTEREA BOVINELOR

In ceea ce priveste bovinele, acestea reprezinta, fara indoiala, una din cele mai importante specii, in cadrul animalelor de ferma. Acestea sunt principalele furnizoare de lapte, un produs alimentar de prima necesitate.
Laptele si produsele rezultate prin prelucrarea lui : lapte fermentat, branzeturi, unt etc., provin in proportie de 90 – 95 % din cresterea bovinelor.
Pe langa lapte, carnea de bovine are o pondere destul de ridicata (cca. 35 – 40 %) din consumul total de carne al populatiei in tara noastra.

BOVINE – RASE

Dintre rasele de bovine amintim :
-RASA FRIZA (este o rasa originara din Olanda, care s-a raspandit in multe alte tari : Germania, Danemarca, Anglia, Suedia, Belgia, Norvegia, Polonia, Romania, Italia etc.)
-RASA HOLSTEIN FRIZA
-RASA SIMMENTAL (este originara din Elvetia si s-a raspandit in numeroase tari europene)
-RASA BALTATA CU NEGRU ROMANEASCA (la formarea acestei rase, au participat rasele Friza si Holstein, care s-au transportat din Canada, Anglia, Polonia si Danemarca, Olanda)

Downloaded a total of 260 times

Porumbul, numit si cucuruz, este cea de-a treia cultura cerealiera ca importanta s este cea de-a doua, dupa grau, in topul comertului international. Probabil ca porumbul a evoluat dintr-o specie de iarba salbaticanumita teosinte, care mai creste si astazi pe dialurile din apropiere de Mexico City. Cam de acum 7000 de ani,nativii din America au inceput sa cultive porumbul.
Pana in anul 200 d.Hr. cultura se raspandise si in alte parti ale Americii. Porumbul nu a devenit cea mai importanta hrana din Mexic si America Centrala decat intre anii 800 si 1100. Arheologii au descoperit ca oamenii cand au aflat ca prin cultivarea porumbului se poate produce pe aceeasi suprafata de teren mai multe decat prin cultivarea orcarui alt produs, productia de porumb a crescut rapid. In secolul XVI-lea porumbul s-a raspandit in intreaga lume.Porumbul reprezinta hrana principala intr-o mare parte a Africii.
Porumbul este alcatuit din mai multe parti:flori barbatesti, nod, intrenod, flori femeiesti, frunza, cocean si radacina firoasa.

Downloaded a total of 697 times

Când europenii au descoperit ţinuturile îndepărtate, ei au găsit multe culturi exotice. Grabiti sa le exploateze, ei au pus rapid la punct un sistem comercial care a dezechilibrat drastic balanţa ecologica si economica a multor tari cu economie agrara.
Inca de la începutul anilor 1500, aventurierii portughezi si spanioli, urmaţi de britanici, olandezi, francezi si germani, au început colonizarea suprafeţelor vaste situate la tropice. In Europa a crescut mult cererea pentru produsele care proveneau doar din regiunile tropicale sau sub-tropicale, printre care condimentele si băuturile. Se cereau si materiale pentru industrie, cum ar fi bumbacul sau cauciucul. Prelucrarea ulterioara si exportul unor mărfuri atât de valoroase au stimulat mult dezvoltarea comerţului mondial, atât in domeniul alimentar, cat si al materiilor prime. Cererea pentru produse ca bumbacul sau cauciucul a dus la schimbarea caracterului agriculturii in tarile tropicale, mai ales atunci când terenurile destinate agriculturii de subsistenta erau înlocuite cu cele comerciale. In 1519, de exemplu, conchistadorul spaniol Hernan Cortes a gustat o băutura numita xocolatl (ciocolata) la curtea lui Montezuma, regele aztec al Mexicului. Cortes a importat băutura in Europa unde a devenit foarte populara. Arborele de cacao creste in stare sălbatica in regiunile tropicale ale Americii de Sud. Conchistadorii au sutinut cultivarea acesteia in toata America Centrala si de Sud si in Sud-estul Asiei.

Downloaded a total of 780 times