CAPITOLUL I NOTIUNI INTRODUCTIVE
1.Acceptiunile notiunii comertului internationl
2.Definirea dreptului comertului international 3.Obiectul dreptului comertului internationl
4.Caracterele raportului juridic de drept al comertului international: Caracterul comercial si Caracterul international
5.Cooperarea economica si tehnico-stiintifica internationala
6.Corelatia dreptului comertului international cu ramurile de drept invecinate

Sectiunea a II a Politica statului roman in domeniul relatiilor comerciale internationale si participarea Romaniei la circuitul comercial mondial
l.Acceptiunile notiunii comertului internationl
Comertul international si cooperarea economica si tenhico-stiintifica internationala constituie, fara indoiala, un element deosebit de important pentru dezvoltarea economica, in general, precum si pentru economia nationala a tarii noastre. Cooperarea este, in acelasi timp, o conditie esentiala a noii ordini economice internationale, exprimata prin comertul international lato sensu care imbratiseaza o inflnita gama de operatii economice, tehnice, flnanciare, bancare si alte asemenea.

Downloaded a total of 3072 times

Comerţul in Evul Mediu
Între secolele XI şi XIV Europa medievală a înregistrat mari progrese economice şi sociale . Populaţiile , suprafeţele cultivate , oraşele şi comerţul s-au extins , punându-se bazele unor schimbări radicale .

Meşteşugari şi constructori
Printre altele ,oraşul reprezenta centrul unde meşteşugarii îşi puteau confecţiona şi vinde mărfurile . De aici a luat naştere o instituţie specifică Evului Mediu , breasla meşteşugarilor . Deşi deseori comparată cu sindicatul , breasla era total diferită de acesta deoarece accepta orice persoană care se pricepea la o anumită meserie – maiştri , calfe(muncitori calificaţi) şi ucenici.

Comerţul internaţional
Oraşele erau pieţe şi puncte de distribuţie ale bunurilor transportate şi comercializate în Europa : astfel oraşele şi comerţul înfloreau împreună. Cel mai profitabil comerţ internaţional se făcea cu Orientul , o sursă de produse de lux , precum mirodeniile ,mătasea, satinul şi zahărul ; Piperul , ghimbirul şi alte condimente erau preţuite deoarece îmbunătăţeau gustul cărnii conservate , importantă în alimentaţia europenilor .
Bunurile produse în Europa (grâne , blănuri , peşte , fructe , sare , cositor , fier , aramă şi cherestea ) erau fie comercializate local sau regional , fie exportate spre Orient .

Downloaded a total of 318 times

În epoca noastră, nici o ţară, indiferent de mărimea sau bogăţiile sale, nu-şi poate asigura toate produsele de care are nevoie numai din producţia proprie. Ca urmare, fiecare ţară este nevoită să desfăşoare o activitate de comerţ exterior.
Activitatea de comerţ exterior cuprinde: în raporturile cu străinătatea privind vânzarea-cumpărarea sau schimburile de mărfuri, prestările de servicii, transporturile şi expediţiile internaţionale, proiectarea şi executarea de lucrări, asistenţă sau colaborare tehnică, vânzarea sau cumpărarea de licenţe pentru folosirea brevetelor de invenţii sau a procedeelor tehnologice, consignaţia sau depozitul, reprezentarea şi comisionul, operaţiunule financiare, asigurările şi turismul şi, în general, orice acte sau fapte de comerţ.
După cum observăm, activităţii de comerţ exterior i se atribuie un conţinut foarte larg: alături de formele tadiţionale de comerţ exterior se include şi cooperarea economică şi tehnico-ştiiţifică.

Downloaded a total of 555 times

CAPITOLUL I NOTIUNI INTRODUCTIVE

1.Acceptiunile notiunii comertului internationl
2.Definirea dreptului comertului international 3.Obiectul dreptului comertului internationl
4.Caracterele raportului juridic de drept al comertului international: Caracterul comercial si Caracterul international
5.Cooperarea economica si tehnico-stiintifica internationala
6.Corelatia dreptului comertului international cu ramurile de drept invecinate

Sectiunea a II a Politica statului roman in domeniul relatiilor comerciale internationale si participarea Romaniei la circuitul comercial mondial
l.Acceptiunile notiunii comertului internationl
Comertul international si cooperarea economica si tenhico-stiintifica internationala constituie, fara indoiala, un element deosebit de important pentru dezvoltarea economica, in general, precum si pentru economia nationala a tarii noastre. Cooperarea este, in acelasi timp, o conditie esentiala a noii ordini economice internationale, exprimata prin comertul international lato sensu care imbratiseaza o inflnita gama de operatii economice, tehnice, flnanciare, bancare si alte asemenea.
Toate acestea operatii se realizeaza prin instrumente juridice – cum sunt contractele – si prin cele mai diferite institutii juridice, menite sa asigure certitudinea in privinta atingerii efectelor si realizarii scopurilor, pe care partile le urmaresc, precum si justetea solutiilor, in cazul in care s-ar ivi un contencios mtre partile contractante.
Pentru cooperarea economica si tenhico-stiintifica internationala, dreptul indeplineste o functie asemanatoare a aceleia pe care o indeplineste diplomatia pentru relatiile politice internationale. Intr-adevar, dreptul are, in primul rand si mai cu seama, un rol preventiv acela de a evita litigiile si toate neajunsurile ce ar putea decurge de aici; o ignorare a regulilor de drept in acest domeniu al relatiilor economice internationale sau o gresita aplicare ori interpretare a lor se poate traduce prin pierderi uriase si ireparabile pentru economia nationala a tarilor respective.

Downloaded a total of 1134 times

1. Determinarea calităţii de comerciant – persoană fizică

1.1. Concepţia obiectivă şi subiectivă
Determinarea calităţii de comerciant se face pe baza celor două sisteme: obiectiv şi subiectiv.
În concepţia obiectivă, principalul element care determină calitatea de comerciant este natura faptelor (actelor) pe care le săvârşeşte acel comerciant. Codul comercial prevede că: „Sunt comercianţi aceia care fac fapte de comerţ, având comerţul ca profesiune obişnuită şi societăţile comerciale” (art.7). Deci, au calitatea de comerciant persoanele fizice care săvârşesc fapte de comerţ ca profesiune obişnuită (comercianţii individuali), precum şi persoanele juridice, adică societăţile comerciale (comercianţii colectivi).
Potrivit concepţiei subiective (specifică dreptului german), o persoană fizică este comerciant dacă exercită cu titlu de profesie o activitate de comerţ şi are numele sau firma înregistrate în Registrul Comerţului.
Prin înregistrarea firmei se creează o prezumţie absolută cu privire la calitatea de comerciant a persoanei în cauză, indiferent dacă săvârşeşte sau nu fapte (acte) de comerţ. Consecinţa practică este că persoana respectivă suportă procedura falimentului, fără a avea posibilitatea de a contesta calitatea de comerciant.

Downloaded a total of 1229 times

Definiţii

Comerţul este unul dintre acele lucruri pe care le înţelegem în mod natural, dar întâmpinăm dificultăţi atunci când trebuie să-l definim. Dificultatea se datorează tocmai conţinutului foarte diferit pe care-l primeşte termenul, ca atare, în forme derivate sau în expresii. Acesta este motivul pentru care ne propunem să formulăm nu una, ci mai multe definiţii.
Etimologic, termenul de comerţ vine din cuvântul latin „comercium” prin care se desemna schimbul efectuat cu ceva sau cu cineva. Noul Dicţionar explicativ al limbii Române furnizează următoarele definiţii:
1. Activitate economică de valorificare a mărfurilor prin procesul de vânzare-cumpărare; negoţ.
2. Ramură a economiei naţionale în care se realizează circulaţia mărfurilor.
Dicţionarul de sinonime indică pentru comerţ: negoţ, negustorie.
După dicţionarul Wikipedia , prin comerţ se înţelege schimbul voluntar (trading) între două entităţi al unor bunuri valoroase, comerţul fiind conceptul central din care a derivat capitalismul şi toate celelalte sisteme economice, iar prin comercializare înţelegându-se procesul de transformare a unui bun sau serviciu într-o valoare echivalentă (mai preţioasă).

Downloaded a total of 1642 times

Odata cu inceputurile Internetului un nou tip de afacere s-a profilat din ce in ce mai pronuntat pe plan international: comertul online. Au aparut nenumarate site-uri si firme care se ocupa cu vanzarile en-gros de produse prin Internet, cu organizarea de lictitatii online, cu furnizarea accesului contracost la pagini cu informatii, intr-un cuvant abordeaza o forma sau alta de comert electronic, un domeniu aflat in plina expansiune. Avantajul comertului online este evident: piata pe Internet creste exponential de la un an la altul. Un site bine lucrat, cunoscut si care ofera produse de calitate la preturi bune va avea mai multi vizitatori, mai motivati si mai inzestrati financiar decat “Consignatia” din coltul strazii.
” Comert electronic sau comert on-line înseamna, în acceptiune “traditionala”, utilizarea în retele cu valoare adaugata a unor aplicatii de tipul transferului electronic de documente (EDI), a comunicatilor fax, codurilor de bare, transferului de fisiere si a postei electronice. Extraordinara dezvoltare a interconectivitatii calculatoarelor în Internet, în toate segmentele societatii, a condus la o tendinta tot mai evidenta a companiilor de a folosi aceste retele în aria unui nou tip de comert, comertul electronic în Internet, care sa apeleze – pe lânga vechile servicii amintite – si altele noi.
Este vorba, de exemplu, de posibilitatea de a se efectua cumparaturi prin retea, consultând cataloage electronice “on” pe Web sau cataloage “off” pe CD-ROM si platind prin intermediul cartilor de credit sau a unor portmonee electronice.
Pentru altii, comertul Internet reprezinta relatiile de afaceri care se deruleaza prin retea între furnizori si clienti, ca o alternativa la variantele de comunicatii “traditionale” prin fax, linii de comunicatii dedicate sau retele cu valoare adaugata.
În fine, o alta forma a comertului Internet implica transferul de documente – de la contracte sau comenzi pro forma, pâna la imagini sau înregistrari vocale. ”
Deschiderea unui magazin electronic poate ajuta in dezvoltarea afacerii unei firme sau poate deveni o adevarata “durere de cap”.
Succesul sau insuccesul depind de stabilirea clara a obiectivelor urmarite la deschiderea magazinului si de planificarea atenta a modului in care activitatea de comert electronic va fi integrata in strategia curenta a firmei si in operatiunile zilnice. Citeste tot articolul…