Schimburile comerciale, apărute odată cu excedentul de produse rezultat în urma revoluţiei tehnologice a agriculturii neolitice, au avut multă vreme un caracter local, funcţionînd în cadrul unor economii închise. Doar bunurile de lux (metale şi pietre preţioase, ţesături rare, mirodenii, porţelanuri, sarea în unele cazuri) făceau obiectul unor schimburi interregionale. Descoperirile geografice din secolele al XV-lea, al XVI-lea şi al XVII-lea, constituirea imperiilor coloniale, apariţia marilor companii comerciale, revoluţia industrială, expansiunea sistemelor economice internaţionale fundamentate pe consum manipulat, toate au fost cauzele internaţionalizării schimburilor mercantile.
Cristalizarea şi perfecţionarea relaţiilor în plan vertical de tipul metropolă-colonie, apariţia burselor de mărfuri şi constituirea unui sistem financiar şi comercial unic (Banca Mondială, Fondul Monetar International, Acordul General pentru Tarife şi Credite) au condus la o piaţă mondială unitara, caracterizată de un sistem comercial multilateral si de separarea clară a două sectoare: centura industrială, transformatoare, a emisferei nordice şi regiunile emisferei sudice, furnizoare de materii prime.
Geografia economică a comerţului internaţional studiază în general două fenomene cu manifestare spaţială, rezultate în urma decalajelor regionale între producţie şi consum : apariţia şi funcţionarea organizărilor de export/import şi fluxurile comerciale mondiale.

Organizările teritoriale de export şi import
În cadrul formelor de organizare a spaţiului geografic de către activităţile de import/export, se pot deosebi două tipuri principale : organizări infrastructurale şi organizări suprastructurale.

Downloaded a total of 3493 times

În epoca noastră, nici o ţară, indiferent de mărimea sau bogăţiile sale, nu-şi poate asigura toate produsele de care are nevoie numai din producţia proprie. Ca urmare, fiecare ţară este nevoită să desfăşoare o activitate de comerţ exterior.
Activitatea de comerţ exterior cuprinde: în raporturile cu străinătatea privind vânzarea-cumpărarea sau schimburile de mărfuri, prestările de servicii, transporturile şi expediţiile internaţionale, proiectarea şi executarea de lucrări, asistenţă sau colaborare tehnică, vânzarea sau cumpărarea de licenţe pentru folosirea brevetelor de invenţii sau a procedeelor tehnologice, consignaţia sau depozitul, reprezentarea şi comisionul, operaţiunule financiare, asigurările şi turismul şi, în general, orice acte sau fapte de comerţ.
După cum observăm, activităţii de comerţ exterior i se atribuie un conţinut foarte larg: alături de formele tadiţionale de comerţ exterior se include şi cooperarea economică şi tehnico-ştiiţifică.

Downloaded a total of 555 times

CAPITOLUL I NOTIUNI INTRODUCTIVE

1.Acceptiunile notiunii comertului internationl
2.Definirea dreptului comertului international 3.Obiectul dreptului comertului internationl
4.Caracterele raportului juridic de drept al comertului international: Caracterul comercial si Caracterul international
5.Cooperarea economica si tehnico-stiintifica internationala
6.Corelatia dreptului comertului international cu ramurile de drept invecinate

Sectiunea a II a Politica statului roman in domeniul relatiilor comerciale internationale si participarea Romaniei la circuitul comercial mondial
l.Acceptiunile notiunii comertului internationl
Comertul international si cooperarea economica si tenhico-stiintifica internationala constituie, fara indoiala, un element deosebit de important pentru dezvoltarea economica, in general, precum si pentru economia nationala a tarii noastre. Cooperarea este, in acelasi timp, o conditie esentiala a noii ordini economice internationale, exprimata prin comertul international lato sensu care imbratiseaza o inflnita gama de operatii economice, tehnice, flnanciare, bancare si alte asemenea.
Toate acestea operatii se realizeaza prin instrumente juridice – cum sunt contractele – si prin cele mai diferite institutii juridice, menite sa asigure certitudinea in privinta atingerii efectelor si realizarii scopurilor, pe care partile le urmaresc, precum si justetea solutiilor, in cazul in care s-ar ivi un contencios mtre partile contractante.
Pentru cooperarea economica si tenhico-stiintifica internationala, dreptul indeplineste o functie asemanatoare a aceleia pe care o indeplineste diplomatia pentru relatiile politice internationale. Intr-adevar, dreptul are, in primul rand si mai cu seama, un rol preventiv acela de a evita litigiile si toate neajunsurile ce ar putea decurge de aici; o ignorare a regulilor de drept in acest domeniu al relatiilor economice internationale sau o gresita aplicare ori interpretare a lor se poate traduce prin pierderi uriase si ireparabile pentru economia nationala a tarilor respective.

Downloaded a total of 1134 times