Agricultura reprezinta una dintre cele mai vechi forme de activitate umana si joaca un
rol vital in economia mondiala prin resursele economice asigurate.
Adevarul este ca astazi, ca si in alte perioade ale istoriei noastre, agriculturii ii revine un
rol determinant in dezvoltarea economico-sociala a unei tari agrare si in dezvoltarea, prin
preluarea unor activitati din amontele si din avalul productiei agrare – in special, a fabricarii de
unelte si prelucrare a produselor de catre tarile puternic industrializate, dar care, din diverse
motive, nu au un potential agricol.
Este un lucru cert ca, inca de acum 8 – 10.000 ani i.Chr., civilizatiile din Extremul Orient
(China, India), din Orientul Mijlociu si apropiat (Mesopotamia, Persia, Fenicia), cele din nordul
Africii (egiptenii) sau din sudul Europei (Grecia antica, Roma), iar mai tarziu civilizatiile din
America precolumbiana (maya, incasa, azteca) au fost civilizatii agricole. Timp de milenii
agricultura, alaturi de cresterea animalelor, a constituit unica ocupatie a vechilor civilizatii. De-a
lungul timpului au existat o serie de momente cruciale privind evolutia, cele mai semnificative
fiind: domesticirea animalelor, inventarea rotii, folosirea fortei animale in cultura plantelor,
descoperirea irigatiilor, perfectionarea uneltelor si, mult mai recent, in epoca moderna, aparitia
masinilor, chimizarea, imbunatatirile funciare, iar acum implicarea stiintei (ingineria genetica si
biotehnologiile), ceea ce a facut ca agricultura sa constituie in prezent o ramura economica de
baza pentru unele regiuni sau state.

Downloaded a total of 1210 times

Cultura vitei de vie si prepararea vinului reprezinta practici umane realizate din cele mai vechi timpuri, in care conditiile de clima si sol pentru cultura vitei de vie sunt cele mai favorabile. Intre tarile cu viticultura si vinificatie din Europa, Romania ca tara vitivinicola ocupa locul 5 la suprafata viticola, locul 6 la productia de struguri si locul 6 la productia de vin. Sortimentul soiurilor nobile pentru struguri de masa cuprinde soiul Chasselas d’oré, Muscat Hamburg, Afuz Ali, Italia, Victoria, Tamina, Greaca precum si alte soiuri. Din sortimentul soiurilor nobile pentru struguri de vin , 74% reprezinta soiurile pentru vinuri albe si 26% soiurile pentru vinuri rosii. Dintre soiurile nobile pentru vinuri albe mentionam: Feteasca regala, Feteasca alba, Riesling italian, Aligoté, Pinot gris,Muscat Ottonel, Tamaioasa romaneasca, Grasa de Cotnari, Chardonnay, Sauvignon, Traminer roz iar pentru vinuri rosii: Merlot, Feteasca neagra, Babeasca neagra ,Cabernet Sauvignon, Pinot noir, Cadarca, Burgund mare, Busuioaca de Bohotin si alte soiuri.
Romania a devenit stat memmbru al Oficiului International al Viei si Vinului din anul 1927. In anul 2002, Romania a ratificat Acordul privind creearea Organizatiei Internationale a Viei si Vinului, adoptat la Paris la 3 aprilie 2001, aprobat prin Legea nr.297/15.05.2002.

Downloaded a total of 115 times

Caisul
Armeniaca vulgaris Lam. ( Prunus armeniaca )
Fam. Rosaceae
Subfam. Prunoideae

Descriere botanică.
Caisul cultivat este altoit şi în consecinţă sistemul radicular reprezintă de fapt specia de portaltoi folosită cu particularităţile ei distincte.
Rădăcinile de tip pivotant pot atinge adâncimea de 285 cm ( altoi pe prunul aiud ), şi chiar 380 cm ( altoit pe zarzăr ). De la adâncimea de 60 – 70 cm numărul rădăcinilor scade foarte mult, iar sub 100 cm aproape că dispar complet cu excepţia celor pivotante.
În stratul de 0 – 19 cm, numărul de rădăcini este de 21 – 47% în funcţie de portaltoi, între 40 – 60 cm, este de 8 – 15%, iar sub 80 cm abia 2 – 8%. Din bionasa totală a pomului, rădăcinile reprezintă 40,5% la altoirea pe corcoduş, 37,0% pe prunul franc şi abia 25,4% pe prunul roşu de Şimleu.
Trunchiul este drept la majoritatea soiurilor sau torsionat ( Timpuriu de Arad ) cu scoarţa brun-închis sau brun-alburie crăpată, uşor exfoliată. Trunchiul este sensibil la gerurile târzii ( februarie ) şi la orice lovitură mecanică.
Coroana este destul de voluminoasă, potrivit de densă iar forma rotundă diferă în funcţie de soi. Majoritatea soiurilor au coroana globuloasă largă ( Cea mai bună de Ungaria, Litoral, Olimp, Mamaia), largpiramidală ( timpurii de Arad ), invers piramidală ( Royal ) şi chiar turtită ( Falcă roşie, Roşii de Băneasa ).

Downloaded a total of 1219 times

1. Importanţa furajeră

Particularităţile agrobiologice şi importanţa ovăzului au determinat răspândirea cultivării acestei specii în zonele cu climat mai umed şi răcoros, de pe toate continentele. În ţara noastră, în ultimii ani, ovăzul este cereala păioasă de primăvară cea mai cultivată, suprafaţa fiind în jur de 100 000 ha.
Valoarea economică şi furajeră a ovăzului este dată de următoarele însuşiri:
● sub formă de boabe, ovăzul este un furaj concentrat foarte important în hrana animalelor, mai ales în alimentaţia cabalinelor, a tineretului şi a celor de reproducţie;
● boabele de ovăz au un conţinut relativ ridicat în proteine (10-17%), în extractive neazotate (54-62%), în grăsimi (4,3-6,9%), iar valoarea nutritivă a unui kg de ovăz este de 1 UN;
● pentru producţia de masă verde sau fân se cultivă în amestec cu mazărea sau măzărichea de primăvară, formând borceagurile de primăvară;
● paiele şi pleava de ovăz au valoare furajeră mai mare decât a celor de grâu şi secară (100 kg de paie are 38 UN);
● în hrana oamenilor, ovăzul se utilizează sub formă de grişuri, fulgi de ovăz, făină, mai ales în alimentaţia copiilor şi a celor cu regim dietetic;
● în regiunile colinare ovăzul se foloseşte ca plantă protectoare pentru trifoiul roşu.

Downloaded a total of 364 times