1.1. Noţiunea, definiţia, evoluţia şi formele contenciosului administrativ român
1.1.1. Etimologic cuvântul „contencios” provine din limba franceză, fiind un neologism care a pătruns în limba română modernă . La originile sale latine cuvântul (verbul) „contendo” (-dere, -di, -dum), desemna, printre altele, acţiunea de a reclama, de a cere cu insistenţă, de a susţine sau de a pretinde , de unde şi derivatele sale substantivale – de dispută sau luptă („contentio”) – şi adjectivale – încăpăţânat, dârz, certăreţ („contentiōsus”).
În limba franceză cuvântul „contentieux” desemnează o împrejurare o situaţie sau un ansamblu de probleme puse în discuţie, discutabile sau litigioase , formând obiectul unui proces, aceeaşi semnificaţie având-o şi în limba română contemporană .
În terminologia juridică română din veacul XIX şi până în prima jumătate a secolului XX noţiunea a avut o largă utilizare, cu multiple sensuri, după care, în cea de-a doua jumătate a veacului trecut, să iasă din uz, ca urmare a evoluţiei legislative din ţara noastră, fiind înlocuită, mai ales în materie administrativă şi judiciară cu sintagma „controlul judecătoresc asupra administraţiei”, pentru ca apoi să revină, în ultimul deceniu al secolului trecut în vocabularul juridic uzual, tot ca o consecinţă a modificărilor legislative de după anul 1989.

Downloaded a total of 1218 times

Capitolul 1. INTRODUCERE

In ultimii ani, flagelul drogurilor reprezintă fenomenul cel mai complex, profund şi tragic al lumii contemporane, în condiţiile în care, anual, miliarde de dolari şi sute de mii de oameni sunt angrenaţi în acest mariaj al morţii numit „Traficul şi consumul ilicit de droguri”. În perspectiva anilor viitori, amploarea acestui fenomen este deosebit de îngrijorătoare şi datorită faptului că nu există o statistică clară şi precisă a producţiei, traficului, consumului şi numărului celor decedaţi din cauza drogurilor.
Criminalitatea creată de droguri, prin consecinţele sale de ordin social, economic, medical, cultural şi politic cauzează prejudicii considerabile nu numai intereselor de stat, dar şi celor ale societăţii, ale multor persoane particulare, atentează la viaţa şi sănătatea cetăţenilor, influenţează în mod demoralizator asupra conştiinţei şi comportamentului oamenilor.
Îngrijorarea specialiştilor în materie (medici, psihologi, sociologi, profesori, ziarişti, funcţionari din diferite organisme statale, specialişti cooptaţi în organizaţii neguvernamentale) este alimentată, în primul rând, de mondializarea crescândă a acestei problematici şi de ştergerea, tot mai rapidă, a distincţiei, existente într-o recentă anterioritate, între ţările producătoare, consumatoare şi de tranzit.

Downloaded a total of 2417 times

Proprietatea afectata unui scop este acea proprietate care este afectata unui scop care a fost constituit de proprietarul anterior, proprietarul actual fiind nevoit sa suporte restrictiile in dreptul sau. Astfel, proprietarul actua, va fi obligat la nevoie sa cedeze proprietatea altei persoane, dar prin acceptarea dobandirii ei el s-a obligat sa se supuna restrictiilor impuse, sa se conformeze afectatiei dorite de autorul sau.
O institutie tip in care proprietatea afectata unui scop isi are locul cel mai potrivit este fundatia. Definiţia fundaţiilor este dată în articolul (1) al legii fundaţiilor: Fundaţia este o organizaţie necomercială, fără membri, înfiinţată în baza actului de constituire de către una sau mai multe persoane fizice şi/sau juridice, dotată cu un patrimoniu distinct şi separat de patrimoniul fondatorilor, care este destinat atingerii scopurilor necomerciale, prevăzute în statut. Asa cum o definiste legea, fundatia este un subiect de drept infiintat de una sau mai multe persoane, care avand la baza un act juridic intre vii sau pentru cauza de moarte, realizeaza un patrimonio afectat, in mod permanent si irevocabil, atingerii unui scop de interes general sau comunitar.

Downloaded a total of 323 times

1.Noţiunea şi caracterizarea legitimei apărări
Prin dispoziţiile alin. (1) din art; 24 şi alin. (2) din art. 26 ale Constituţiei Republicii Moldova fiecărei persoane se acordă dreptul la viaţă, la integritate fizică şi psihică, precum şi dreptul de a reacţiona independent, prin mijloace legitime, la faptele de încălcare a drepturilor şi libertăţilor sale.
(1) Potrivit alin. (1) al art. 36 din CP al RM, nu constituie ifracţiune fapta prevăzută de legea penală săvârşită în stare de legitimă apărare.
(2) Este în stare de legitimă apărare persoana care săvârşeşte fapta pentru a respinge un atac direct, imediat, material şi real, îndreptat împotriva sa, a altei persoane sau împotriva unui interes public şi care pune în pericol grav persoana sau drepturile celui atacat ori interesul public.
(3) Este în legitimă apărare şi persoana care săvârşeşte fapta, prevăzută
la alin. (2), pentru a împiedica pătrunderea, însoţită de violenţă periculoasă pentru viaţa sau sănătatea persoanei ori de ameninţarea cu aplicarea unei asemenea violenţe, într-un spaţiu de locuit sau într-o altă încăpere.

Downloaded a total of 828 times

Avem modurile commune şi cele excepţionale de stingere a raporturilor obligaţionale, indifferent care va fi sursa respectivă a raportului: – delict; -contract; -cvasidelict; -cvasicontract;
Atît în trecut cît şi în prezent deosebim două faze de existenţă a obligaţiilor:
- faza de creanţă, fază în cuprinsul căreia debitorul datorează ceva creditorului, fază în care protagoniştii se află „faţă în faţă”, în aşteptarea executării creanţei născute dar neîndeplinite.
- faza de execuţie, fază în cursul căreia, dacă debitorul nu şi-a îndeplinit în mod voluntar, sarcinile izvorîte încă din prima fază, creditorul, prin forţa de constrîngere a statului, va putea să-şi vadă realizată creanţa pe seama patrimoniului debitorului său (şi, uneori, chiar asupra persoanei debitorului).

Downloaded a total of 582 times

a. Noţiunea şi importanţa reprezentării.
Reprezentarea este procedeu de tehnică-juridică prin care o persoană, numită reprezentant încheie acte juridice cu terţii în numele şi în contul unei alte persoane, numită reprezentat, având drept consecinţă producerea directă în persoana reprezentatului a efectului actelor juridice.
De regulă, actele juridice se încheie personal de către participantul la raportul juridic care şi beneficiază de efectele lor. Ori de cîte ori intră într-un raport juridic, partea semnatară trebuie să fie prezentă în locul unde are loc semnarea sau executarea actului juridic. În viaţa cotidiană sunt frecvente cazurile cînd subiectul raportului juridic nu poate fi prezent la încheierea sau la executarea actului juridic. În astfel de condiţii apare necesitatea înlocuirii lui cu o altă persoană. Viaţa juridică ar deveni extrem de complicată dacă actele juridice nu ar fi realizate prin intermediul unor persoane. Ar fi dezavantajaţi în special minorii şi incapabilii care nu ar putea încheia acte juridice valabile.

Downloaded a total of 1453 times

1. Consideratii generale privind judecata

Verificarea legalitatii si temeiniciei invinuirii aduse inculpatului, in vederea stabilirii raspunderii penale si a justei solutionari a cauzei, revine instantei de judecata.
In art. 126 din Constitutia Romaniei se arata ca “justitia se realizeaza prin Inalta Curte de Casatie si Justitie si prin celelalte instante judecatoresti stabilite de lege”.
Rezulta astfel ca singura autoritate cu atributii jurisdictionale care prin hotararile pronuntate cu putere de lege, stabileste existenta sau inexistenta infractiunii, a vinovatiei sau nevinovatiei inculpatului trimis in judecata in vederea tragerii la raspundere penala este instanta judecatoreasca.
Conceptul de judecata este susceptibil de doua notiuni:
In sens restrans1 prin judecata se intelege operatia logica prin care completul de judecata solutioneaza cauza cu care a fost investita.

Downloaded a total of 1282 times

ARTICOLUL 1
Cadrul de reglementare
Prezenta lege reglementează sfera de cuprindere, scopul,
contractarea, rambursarea, înregistrarea, raportarea şi administrarea
datoriei publice.
ARTICOLUL 2
Definiţii
În înţelesul prezentei legi, termenii şi expresiile de mai jos au
următoarele semnificaţii:
1. stat – desemnează România, ale cărei interese sunt
reprezentate de Guvern;
2. datorie publică guvernamentală – totalitatea obligaţiilor
financiare interne şi externe ale statului, la un moment dat, provenind
din împrumuturile contractate direct sau garantate de Guvern, prin
Ministerul Finanţelor Publice, în numele României, de pe pieţele
financiare;

Downloaded a total of 158 times

1. Notiune:

In unele situatii prevazute de lege declansarea procusului penal a fost lasata de legiuitor la initiativa persoanei vatamate precizandu-se ca punerea in miscare a actiunii penale se face numai la pangerea acesteia, ceea ce reprezinta o exceptie de la pricipiul oficialitatii preocesului penal.
Plangerea prealabila este privita ca o dubla manifestare de vointa a persoanei vatamate si anume in primul rand ca o incunostiintare a organelor judiciare si in al doilea rand ca o expresia de vointa ca infractiunea sa fie urmarita.
Institutia plangerii prealabile spre deosebire de celelalte institutii ce tin de desfasurarea procesului penal, are pe langa reglementarea procesual penala (art. 131-132 C. pen.), motiv pentru care are o natura juridica mixta, fiind o cauza de pedepsibilitate si procedibilitate.
Plangerea penala este o cauza de pedepsibilitate intrucat aplicarea sanctiunii prevazuta de legea penala este conditionata de existenta acesteia.

Downloaded a total of 1171 times

Notiunea actului juridic civil

Izvoarele raportului juridic civil cuprind, pe langa evenimentele juridice (fapte care se petrec independent de vointa omului si de care legea leaga nasterea, modificarea sau stingerea raporturilor juridice), si actiunile oamenilor, cele care produc rapoartele juridice. Acestea din urma, actiunile oamenilor, sunt impartite, dupa existenta sau nu a intentiei, in actiuni omenesti savarsite fara intentia de a produce efecte juridice si actiuni savarsite cu intentia de a produce efecte juridice, cunoscute si sub numele de acte juridice.
Codul civil nu cuprinde nici o definitie a actului juridic civil, dar in literatura de specialitate acesta este definit ca manifestare de vointa facuta cu intentia de a produce efecte juridice, respectiv de a naste, modifica ori stinge raportul juridic civil concret.
Notiunea de act juridic are doua intelesuri si anume: act juridic civil in sens de negotium (operatiunea juridica in sine) sau act juridic civil in sens de instrumentum (documentul care atesta manifestarea de vointa).

Downloaded a total of 85 times