Cel mai important atribut al dreptului real de gaj, care pune în valoare conţinutul acestuia, este dreptul persoanei în favoarea căreia a fost creat gajul de a pretinde satisfacerea creanţei garantate din valoarea bunurilor pe care le-a acceptat în calitate de garanţie. Modul şi procedura de exercitare a dreptului de gaj stabilită prin Codul Civil al Republicii Moldova din 2003 (CC) şi Legea R.M. cu privire la gaj din 2001(Lege) oferă o protecţie adecvată atât persoanei în favoarea căreia a fost instituit gajul, cât şi celeia ce l-a constituit.
Dreptul creditorului gajist de a cere executarea obligaţiilor garantate din valoarea bunului gajat poate fi exercitat în cazurile stabilite de lege sau contract, şi anume, potrivit prevederilor al.(1) art.487 CC şi art. 61 al Legii mai sus menţionate ,,creditorul gajist poate exercita dreptul de gaj dacă debitorul nu a executat conform contractului sau a executat în mod necorespunzător obligaţia garantată sau doar o parte a acesteia”. Observăm că Legea foloseşte termenul de ,,debitor”, pe când în cod se utilizează cea de ,,debitor gajist”, în acest sens literatura de specialitate se pronunţă pentru prima utilizare, deoarece debitor gajist poate fi şi o terţă persoană conform legii, dar acesta nu poate fi obligat la executarea corespunzătoare o obligaţiei garantate prin gaj .

Downloaded a total of 571 times

Săvârşirea infracţiunii duce la naşterea raportului juridic de drept penal. Conţinutul acestui raport cuprinde dreptul statului de a trage la răspundere penala infractorul şi obligaţia acestuia de a suporta consecinţele faptei sale. Pentru a soluţiona un atare conflict, ce s-a iscat între stat şi infractor, este necesara o activitate succesiva din partea statului. De aceea, în orice stat exista organe competente de a soluţiona cauzele penale, organe ce desfăşoară o activitate denumita procesul penal.
Activitatea instanţelor de judecată in soluţionarea conflictului de drept penal este principală, dar imposibilă în perioada moderna, fără o activitate permegătoare judecării prin care se descoperă infracţiunea, se identifică infractorii şi se administrează probe în scopul tragerii la răspundere penală a vinovaţilor. Statul organizează combaterea fenomenului infracţional printr-o activitate diversă şi complexă a mai multor organe specializate de urmărire penală, procuratura şi instanţele de judecată.
Pentru realizarea justiţie nu este suficientă doar activitatea de sine stătătoare a organelor competente; în aceste acţiuni sunt atraşi sau participă persoane cu drepturi şi obligaţii procesuale ce decurg din faptul săvârşirii infracţiunii, precum şi alte persoane care, potrivit legii, sunt chemate să contribuie la rezolvarea cauzei penale.

Downloaded a total of 1872 times

Republica Moldova si-a declarat independenta la 27 august 1991 si impreuna cu alte 14 republici unionale din fosta Uniune Sovietica a devenit membru cu drepturi depline a societatii internationale.
Devenind subiect de drept international Republica Moldova a initiat procesul de stabilire a relatiilor diplomatice cu alte subiecte de drept international fiintare a misiunilor sale diplomatice permamente in strainatate.In paralel a inceput procesul de reorganizare a institutiilor statale de specialitate,iclusiv a Ministerului Afacerilor Externe al ex-RSSM,functiile caruia erau limitate de asa numitele “relatiile de prietenie intre orasele infratite”.
Reorganizarea sau,mai bine zis,formarea serviciului diplomatic al Republicii Moldova a fost un proces de creatie pe cit de interesant,pe atit si de dificil gratie faptului ca tara nu dispunea la acel moment de cadrul juridic care ii permitea sa exercite functiile sale externe si nu dispunea de o baza de date privind normele si principiile de drept international.In pofida acelor probleme R.M. a izbutit sa organizeze serviciul diplomatic in doar 2-3 ani,si a fost concentrat in aparatul central al Ministerului Afacerilor E xterne si in misiunile diplomatice din strainatate.

Downloaded a total of 445 times